La Palatu’

Astăzi, 12 martie 2007 Palatul Victoria a fost de asemenea scena unui nou act din deja celebra piesă “Destrămarea Alianţei DA”. În rolurile principale, fără vreo pretenţie la identificarea celui negativ de cel pozitiv, Călin Popescu Tăriceanu şi Traian Băsescu. În rolurile secundare, membrii guvernului purtând ţanţoş aura partidului din care provin. Adunarea de astăzi e finalul unor lungi şi redundante dezbateri care de vreo două săptămăni încoace au monopolizat atât presa scrisă cât şi cea vizuală: dezbateri vizând data susţinerii alegerilor pentru Parlamentul European. Şi cum subiectul e mult prea uzat ca să-l mai descriu în amănunt, m-am gândit să ma joc un pic…

Deunăzi…

Cu mic, cu mare, prin popor, prin şezătoare , toţi aveau o întrebare… Dacă avem parlamentare….Ei, iată că s-a decretat…Cică-n toamnă s-au mutat… Tăriceanu s-a-ncordat şi de ciuf el mi l-a luat pe Băsescu la Palat…. Trăienel nu s-a lăsat…Şi-a luptat şi-a tot luptat…referendumul a fost uitat… Dar degeaba..Nu si nu ….Tăriceanu striga tare ca nu vrea parlamentare… ca motivul sta de fapt… într-o criză din ăst stat… Românica agitată cică nu-i ea “preparată” să ajungă-n Europa…Şi-a rămas de-analizat, amânat şi suspendat…. De votat, în niciun caz, că-i Băsescu prea cu haz… Şi cam prinde la popor… Prin radio, prin televizor… Între timp s-a şi aflat…Cetăţeanul turmentat, va pune ştampila îndat, pe ăl mai mediatizat… PSD-ul dă din coate… PNL-u-i supărat… de-alianţă a uitat… PC-ul face scandal… şi cam vrea război total… Poporul debusolat, se tot scarpina în cap, nu mai ştie ce-a votat… Nu ne place..spunem noi…ne-am cam săturat de voi…de scandal şi-ncrâncenări, lupte multe şi schimbări… Că-i Băsescu, Tăriceanu, Udrea, Blaga sau Berceanu… interesul personal face parte din ritual…

Pâine şi circ dar fără pâine….

O să avem vot uninominal sau nu? Va fi adoptat prin referendum sau doar prin Parlament? Se vor amâna euroalegerile din cauza lui? Se vor înţelege partidele actuale în privinţa tipului de uninominal? Toate întrebările de faţă îşi caută, alergând de zor printre rândurile ziarelor şi pe buzele moderatorilor, răspunsurile aferente. Dar degeaba. Vânzoleala de pe scena politică actuală le tot aruncă beţigaşe sfidătoare prin „roate” lăsându-le pe bietele de ele în aer (în, „aerul rarefiat de la Cotruceni” potrivit domnului Băsescu). Un lucru este cert. Cu toţii vrem în Europa. Cu mic, cu mare, cu căţel şi cu Becali am pornit-o cireşăreşte spre civilizaţie, bineînţeles, doar cu buletinul, ca la Altex. Dar vai! Nenorocire mare. Se pare că unii, becheri mari, nu spui ţine, persoane însemnate, tot şezând pe gânduri (până ce săracele, după ce că erau puţine s-au mai şi aplatizat) şi-au dat seama, că ups, noi, cu problemele noastre de organizare internă, parcă nu suntem chiar pregătiţi să păşim ţanţoşi în PE (Parlamentul European). Hai să mai amânăm niţel alegerile. Că vorba aia, nu lăsa pe mâine ce poţi face azi, mai degrabă las-o pe poimâine. Hăţişul de interese în care noi şi Românica noastră am intrat nu e tocmai o „pis(s) ăv cheic” cum ar spune englezul. Cred că mi-ar trebui foi cât cele din dosarul PDF(Porţile de Fier) anchetat la ora actuală in rem, ca să pot descrie jocurile politice din momentul de faţă care, fireşte, au ca unic jackpot PUTEREA. Un fel de şampon 2 in 1 (bani+tarfic de influenţă) cu care să-ţi speli grijile, ţie şi familiei tale, uitând astfel de mătreaţa persistentă a sărăciei care tronează nestinghrită pe majoritatea umerilor strămbi de muncă.

Aşa ca lupta pentru alegerile PE a început. Păcat că pe unii i-a cam prins cu chi…aaa…chipiul în vine. Unii, care s-au trezit într-o postură oarecum jenantă. Cam ciufuliţi şi fără imagine. E cazul atot croncănitorilor pesedişti, peremişti, pecişti. Şi acum, na, ce să facă şi ei…tot cer amânări, că vorba aia abia acum s-au trezit că situaţia internă a Românichii e cam suspectă de cancer. Pretexte, pretexte, peste tot pretexte…că se numesc suspendare, că vot uninominal, proces in rem sau moţiune. Scandalurile ce inflamează clasa politică zi de zi nu fac decât să-l deruteze pe bietul cetăţean care plin de nervi şi sătul de muncă va lua într-o zi sticla de vin, că vorba aia s-a micşorat impozitul, o va gâlgâi într-o clipă anunţând cu zgomot finalul ultimei înghiţituri şi lăsându-se uşor pe spate în fotoliu se va întreba derizoriu…

“Eu cu cine votez?” “N-ai cu cine…n-ai cu cine….. ” îi va răspunde o voce din străfundurile conştiinţei…

Iar finalul….

Şi de atunci bietul cetăţean nu a mai fost vazut niciodată în apropierea vreunei urne…

End of story…

Fabulospirit…

Fabulospirit e numele sub care va fi promovată Românica noastră ghiduşă prin “mama-Europă”. Această idee de inspiraţie absolut divină s-a strecurat cu greu printre picioarele tremurânde ale Ministerului Afacerilor Externe. După chinuri şi dureri contorsionante, campania “România - Fabulospirit” a vazut în sfârşit lumina zilei. Dar vai! Câţi nu şi-au întors privirile scârbite de la arătare. Se pare că progenitura a fost atinsă de o boală genetică, nu atât de rară pe plaiurile mioritice, mai precis de cretinopatie… Această disfuncţie este de cele mai multe ori provocată de conturi nelegitime, de acţiuni ilicite şi favoruri mafiote…Deci, proaspăta mămică (MAE) nu prea a urmat sfatul medicului pe perioada sarcinii. Şi nu ştiu de ce dar nu mă miră deloc…Că doar nu era, tocmai ea, să facă notă discordantă printre suratele-i de guvernare (ca Ministerul Educaţiei sau cel al Sănătăţii). Şi totuşi, ce-a ieşit a întrecut orice aşteptări, oricât de ciudate ar fi fost ele.

Ce e Fabulospirit? Un mutant respingător ce uitându-se în oglindă, nu e în stare să-şi vadă nici măcar propria hidoşenie. Fabuloasă, ce-i drept. Plin de sine, se comportă aidoma ţăranului ajuns la oraş care e mândru că se trage din munţii patriei şi nu-i interesat nicicum de cizelare. Ce vrei dom’le dacă n-are unde scuipa seminţele?

Asta e…dacă s-a nimerit să se afle într-un autobuz. Acuma, na, nu-i el de vină.

Mentalitatea comunistă nu ne dă pace…Ne urmăreşte ca o umbră care n-ar mai trebui să ne aparţină…Şi totuşi, iată că o îmbraţişăm melancolic în subconştientul colectiv. Deşi ne uităm fix în prăpastia socială, economică, psihologică dintre noi şi restul Europei…coada tot în sus e aţintită… Suntem de fapt de o deşteptăciune şi de o spiritualitate ieşită din comun…şi nu spuneţi că nu se vede….Spiritul român …aproape de divinitate…ce mai!..Şi cum? Nu e evident? …Pai avem …aaa….adică…aaaa….nu se poate….Nu-mi spuneţi că Fabulospirit nu se pliază. Trebuie. Doar suntem un popor de excepţie! Numai că s-a întâmplat de am tooot avut ghinion de-a lungul istoriei…

Ufff…Tristă soartă mai împărţim….Şi nici măcar nu e din vina noastră…

Şi na, n-ai ce face…Asta e….Dacă aşa s-a nimerit….

Băsescu în colţul democrat, Tăricenu în colţul liberal…Now fight !!!

 

TVR a fost ieri scena uneia dintre multele bătălii ale războiului preşedinte – premier. Pardon ! Voiam să spun preşedinte – „european sadea cu papion”. Dintr-o dată se pare că cei doi camarazi portocalii, care, acum ceva vreme, de braţ ţinându-se, zâmbeau izbăvitor, prin pieţe publice, poporului sătul de Iliescu şi de al său PSD, au intrat într-un conflict ieşit de mult prin porii pereţilor birourilor personale. Cred că am ajuns să ma bucur că în cadrul „şezătorii” de ieri de la TVR nu au fost prezenţi ambii combatanţi. Probabil dupa un schimb de focuri, mă scuzaţi, replici, cei doi aprigi combatanţi ar fi sărit unul la beregata altuia, cu papion sau fără, cărăbănindu-şi pumni peste picioare urlând: „Na ALRO! , Na şi ţie energie ieftină, până te saturi ! , Ţi-a trebuit Energy Holding, ai? Mai na şi Va Tech!” Cam aşa ar suna presupusul dialog face to face servit românilor în prime-time pe postul naţional.Dar adevărul nu este prea departe. Singura dimensiune schimbată faţă de situaţia ipotetică a fost spaţiul. Adică pe scurt, slava domnului că nu au nimerit în aceeaşi cameră.

Preşedintele jucător, telespectator şi nu în ultimul rând la telefon în direct a simţit nevoia sa-l apostrofeze pe premier, din nou, pentru declaraţiile făcute începându-şi intervenţia cu o replică acuzatoare: „Domnul prim-ministru, scuzaţi-mă că vă spun, dar am rugămintea să nu mai minţiţi”. Şi de aici a început o răfuială a degetelor arătătoare de genul: Ba tu!  

Bălăcăreala publică în care tot înoată politicienii noştri de vreo 17 ani încoace, tinde să atingă punctul culminant. Nu e normal ca într-o ţară democratică preşedintele şi premierul să ajungă să se păruiască în direct, zburlindu-se până în vârful cozii în timp ce mârâie ameninţător. Prea multe conflicte într-o Românică mult prea şubredă. Dar să sperăm ca reacţiile trăieneşti nu vor mai atinge astfel de cote dat fiind ca suspendarea tinde să se cam înece provocându-i PSD-ului gălagios insuficienţe respiratorii.. Curtea Constituţională a decis că noul tip de referendum propus este anticonstituţional. Adica, pentru demiterea preşedintelui e nevoie de jumătate din voturile tuturor cetăţenilor plus unu şi nu aşa cum se propusese mai deunăzi luarea în calcul a suspendării în cazul a 50 % plus unu din numărul de prezenţi la urne. Iar această decizie nu înseamnă decât prezenţa la referendum a 9 milioane de persoane pro-suspendare. Ceea ce nu se va întâmpla niciodată. Ei, în cazul ăsta, lăsaţi-mi răgaz să vărs o lacrimă. De ce? Cum de ce? Pentru bietul PSD…. 

Băsescu Vs. Presă

Se pare că Băsescu în sfârşit s-a simţit înţepat de campania anti-persoana-i dusă de media în ultima vreme. De data asta, simţind că pierde teren, nu a mai apelat la celebrele intervenţii telefonice în diferite emisiuni televizate, care “mai săreau calul uneori” ci s-a dus fuguţa-fuguţa la radio. La Radio România Actualităţi mai precis. Şi acolo, într-un interviu, a încercat un croşeu de centru-dreapta cu destinaţia: presa asupritoare. Năucită, presa s-a grabit să raspundă, astfel uitându-şi ocupaţia de bază: despicarea firului în 4.

Aşa că astăzi, ziarele au mai uitat un pic de Macovei, de suspendare(de care până şi PSD-ul a devenit puţin amnezic) şi mai ales de bileţelul Bucşaru. Bună diversiune. Şi nu neaparat de condamnat. Declaraţia preşedintelui în legătură cu “mogulii” este în mare parte îndreptăţită. El a indicat cu degetul, evident cel arătător, trei dintre cei responsabilii pentru aceasta campanie media anti-băsesciană: Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vântu şi Dinu Patriciu.

Cei trei purce….aaaa… pardon…muschetari n-au întârziat cu declaraţiile. Nedumerirea mea constă în nominalizarea lui Patriciu şi lui Vântu. Trusturile celor doi nu au avut, într-adevar, o atitudine “pupinbasesciana” dar nici nu au exagerat în declaraţii contra. Nu par condamnabili daca e să privim şi prin prisma libertăţii presei.

Unde sclipirea de cuţit abia ascuţit te orbeşte, este trustul lui Voiculescu. Iar din tot ceea ce deţine acest trust, postul antena 3 joacă rolul de comandant de oşti cu mâna la chipiu. Aici, atât ştirile cât şi emisiunile, fiecare în parte şi aproape în egală măsură nu se ocupă decât cu defăimarea şi condamnarea preşedintelui. Un exemplu mult prea evident e emisiunea lui Gâdea, Sinteza Zilei unde 95 % din ediţii îl au ca subiect pe Băsescu. Şi nu exagerez. Zilnic pe antena 3 e o agitaţie continuă şi personaje ca Ion Cristoiu, Gâdea, Gabriela Vrâncenu Firea plus invitaţii lor îşi sorc creierii şi nervii analizând, întorcând de pe o parte pe alta evenimentul definitor al zilei respective(starring T.B. în rol de Bau-Bau”jucător”).

Ochiul critic şi vigilent al antenei 3 îşi face cu stoicism şi dăruire datoria faţă de ţara şi poporul ăsta păcălit de a dreptul de oameni de ultimă speţă ca Basescu !!!

Deci, ce avem noi aici? Păi Băsescu vs Presa, Băsescu vs Deputaţi, vs Senatori, vs Guvern, vs PRM, PNL, UDMR, PC…etc Şi totuşi, populaţia e de altă părere (mă refer la cea urbană şi aş îndrăzni să spun şi educată- asta ca să nu primesc commenturi stupide gen, “de proşti”). Oare cine cine se păcaleşte aici? Cel mai tare mă tem că vom afla răspunsul, ca de obicei în Românica noastră dragă, un pic mai târziu, exact atunci când deja nu se mai poate face nimic.

Un delict mic mic mic….

 

O simpla infractiune intr-o zi in care nu se intampla nimic. Asa a ajuns sa fie privt un delict in Parlament. Drept un mare mare nimic. Adica multa vorbaraie, ziarele har-mar, televiziunile baz-baz..si cam atat. Ce? Ori credeati ca un dublu vot din partea senatorului PRM Claudiu Tanasescu in ceea ce priveste motiunea anti-Ministrul Justitiei ar putea deveni vreodata caz de proces? Neah. Cica nu e dovedibil. Mai mult, Adriean Videanu va fi dat in judecata, de partea vatamata, vai draga Doamne pentru calomnie, pentru “nesimtirea” cu care a indraznit sa vizioneze fara acordul Biroului Permanent, a casetelor din timpul sedintei. Desi a fost vazut destul de clar trecand de doua ori in decursul unui singur minut prin dreptul celor doua urne, Tanasescu neaga cum ca ar fi vinovat. Ca si cum nici usturoi n-ar fi mancat, senatorul partidului Romaniei mari si dodoloatze a incercat cu aceeasi nonsalanta si nesimtire, cu care ne-am obisnuit de altfel, sa convinga publicul, de asemenea probabil tampit in acceptiunea lui si a altora, ca dansul de fapt a urmarit sa-i intinda o cursa Partidului Democrat. Planul sherlockian era sa se demonstreze ca PD-ul urmareste casetele video frame by frame ca sa surprinda voturile electantilor. Ups! Era sa cad de pe scaun ! De ras ! In afara de penibilului acestei situatii in general, ma amuza enorm si scuza cretina a distinsului senator. De parca i-ar pasa cuiva din Parlement de votul celui de langa. Prea putine cazuri. Atmosfera generala este de o purulenta mult prea verde-galbuie ca sa se mai prefaca cineva ca peritonita nu bate deja la usa. Au ajuns sa se injure pe fata. Nu le mai pasa. Sunetul strident al goarnei de razboi perforeaza deja timpane.

Nimic nu se pierde. Prostia in niciun caz. Doar ca se transforma. In schizofrenie !!

Vot Uninominal - romaneste imposibil

                          

Presedintele a transmis Parlamentului ,astazi 14 februarie, in sfarsit, mult prea controversatul mesaj. Se pare ca nu prea a avut cui sa se adreseze direct, avand in vedere ca la adunarea convocata de acesta si-au facut aparitia doar membrii PD, cativa ai PNL si mult prea putini ai UDMR. Cei ce au absentat cu buna stiinta au urmarit discursul din propriile birouri sau din alte locatii prin intermediul televiziunii. Absentarea-protest a fost motivata de “sensibilitatea” unor deputati si senatori (PSD, PRM, PC si parte din PNL) in ceea ce priveste acuzele aduse de presedinte in prealabil.

Mesajul catre parlamentari nu a inceput, spre profunda lor dezamagire, cu o serie de scuze din partea sefului statului pentru imperativitatea cu care le solicitase acceptrea acestei intrevederi cu o zi in urma la o ora impusa, ci a fost dezbatuta problema votului uninominal. Traian Basescu a venit cu propunerea organizarii unui referendum in ceea ce priveste introducerea votului uninominal in alegerile parlamentatre viitoare. Reactiile n-au intarziat sa apara. PSD, PRM, PC, PNL au considerat aceasta propunere o digresiune. Un truc pentru distragerea opiniei publice de la propria-i suspendare. “O smecherie ieftina a unui om incoltit” a comentat Mircea Geoana.

Ce este votul uninominal? E varianta alegerilor in care electorul nu mai voteaza liste necunoscute ale unor partide ca acestea sa-si aleaga singure reprezentantii ci pune stampila pe nume, pe persoana respectiva.

Teoria unui astfel de vot este fara defect. Normal ca cel ce isi alege reprezentantii prefera sa aleaga omul, persoana , si nu lista impusa a unui partid. Alt avantaj s-ar afla in sentimentul de responsabilitate care il va incerca pe respectivul deputat sau senator ales prin vot uninominal. Acesta nu va mai primi atat de usor instructiuni de la partid, avand in vedere ca va fi perfect constient ca daca nu se ridica la asteptarile electantilor, va cadea urgent la urmatoarele alegeri

In practica, in schimb, un astfel de vot in Romania ar avea consecinte devastatoare. Poporul roman ar alege cu siguranta (daca ar fi prezente in liste) diferite personaje ca  Zavoranu, Bahmuteanu, Guta si in consecinta pe toti circarii care s-ar implica in politica. Putem spune doar ca am ajuns sa ne limitam singuri propriile miscari ca popor. Grav.

Nemulumiti de discursul presedintelui, considerat de altfel o strategie, presedintii celorlalte partide sunt totusi, in mare, de acord cu un astfel de vot, desi fiecare sustine varianta sa. Spre exemplu, PNL doreste un vot uninominal mixt cu compensare, PC acelasi sistem pentru toti parlamentarii iar PSD doreste vot uninominal doar pentru Senat.

In concluzie, acest referendum privitor la urmatoarele alegeri este intr-adevar o digresiune. Mass-media a avut intotdeauna o tendinta contra Basescu, si asta din cauza patronilor respectivelor trusturi care practica si acum o politica dicatoriala. Era nevoie se pare de un subiect cald, proaspat care distraga atentia publicului.

Aceasta nu inseamna ca suspendarea este un act responsabil si in concordanta cu actiunile celorlalte tari europene pe care incercam cu disperare sa le ajungem. Nu este deloc normal ceea ce se intampla in momentul de fata pe scena politica. Si asta este din cauza unor personaje “bine plasate”, de influenta si chiar puternice din punct de vedere al santajului care in ultimul timp au cam fost deranjate de noua abordare non-comunista adusa de PNL-PD. Nu este neaparat si o abordare corecta, dar macar pare ca se desprinde din ce in ce mai mult de regimul din cauza caruia noi acum am ajuns sa ne milogim la poarta Europei.

Suspendare democratica?

 

 Suspendarea unui presedinte nu poate insemna pentru o tara democratica decat destabilizarea sistemului politic prezent si in consecinta distragerea atentiei de la adevaratele probleme in curs de desfasurare.

Costitutional vorbind, urmarind cu atentie randurile paragrafului 1 din articolul 95, parlamentul este investit cu puterea de a suspenda un presedinte si asta numai in baza acuzelor de incalcare a legilor Constitutiei. Pentru luarea unei astfel de decizii este consultata curtea Constitutionala, iar apoi prin adunarea a peste 50% din voturile deputatilor si senatorilor se hotaraste daca postul de la Presedentie va ramane vacant sau nu. Aceasta hotarare a Parlamentului poate fi finalizata printr-un referendum al carui rezultat trebuie sa fie in favoarea cauzei sustinute cu peste jumatate din voturi.

Partea teoretica fiind prezenta, se poate face trecerea la cazul concret Traian Basescu vs. Parlament.

Jocul dintre Traian Basescu, Parlament, Guvern si opozitie in general, a fost din totdeauna unul tensionat, o bomba ticainda a conflictelor de interese. Motivele incluse de PSD in documentul initiat si inaintat Curtii Constitutionale pentru aviz consultativ se bazeaza, evident pentru a intruni natura motivelor de suspendare stipulate de lege, pe anumite fapte neconstitutionale imputate presedintelui. Partea absolut absurda a acestui razboi nu este asa cum ar parea la prima vedere, usurinta cu care se adopta o astfel de atitudine de inlaturare politica, ci motivele prezentate de opozitie, mai ales de catre PSD care nu a dat publicitatii documentul in intregime acuzand cu nonsalanta ca asteapta gasirea unei variante mai accesibile publicului larg, in termeni mai putin specifici. Deocamdata a fost anuntat ca documentul in cauza contine 25 de capete de acuizare prezentate pe scurt de Mircea Geoana la data de 12 februarie 2007.

Ceea ce nu inteleg eu este cat de flexibile sunt limitele legii si cat de repede si de usor poate fi acuzat cineva atunci cand majoriatetea faptelor de care inculpatul cica se face vinovat, tin mai mult de morala si de etica, de bunul simt, de atitudine in general. Un extras din discursul presedintelui PSD ar putea clarifica mai bine scopul afirmatiilort mele. Observati cu atentie cum prea putine dovezi concrete sunt aduse in discutie:

prima acuzatie :”Traian Basescu urmareste instaurarea unui regim autoritar-populist, dupa chipul si asemanarea lui. Printre faptele grave pe care le enumeram in acesta zone sunt deturnarea si denaturarea sensului alegerilor din 2004, incercarile repetate si blocarea timp de doua sesiuni parlamentare a Parlamentului Romaniei, in incercarea neconstitutionla de modificare si de schimbare a celor doi presedinti ai camerelor Parlamentului. Incalcarea Constitutiei referitoare la rolul presedintelui in raportul sau cu guvernul si cu celelalte organe ale administratiei publice, precum si solicitarea si actiunile deliberate adresate primului-ministru de a-si depune demisia si de a provoca alegeri anticipate. Nu acesta este rolul unui presedinte de tara, rolul lui este de a incuraja stabilitatea politica.” (cu alte cuvinte, nu trebuia sa se bage, trebuia sa lase totul asa cum il lasase PSD)

a doua acuzatie :” A doua acuzatie de natura politica si constitutionala pe care o aducem presedintelui Basescu este ca acesta a abdicat de la profilul de presedinte trasat de Constitutie in momentul in care a inceput sa foloseasca in mod brutal institutiile de forta ale statului pe care le controleaza direct sau prin interpusii sai din cadrul Guvernului. In regimul Traian Basescu, periculos pentru libertatile fundamentale ale cetatenilor, Romania se transforma intr-un adevarat stat politienesc. Acest lucru nu trebuie permis si trebuie combatut. Am muncit atatia ani la democratia imperfecta a acestei tari ca sa avem un tartore la Cotroceni care abuzeaza si deturneaza de la menirea lor institutiile statului - serviciile secrete, parchetele, justitia si instrumentele de forta ale statului roman. Ce altceva este utilizarea discretionara a justitiei,  inclusiv prin instructiuni directe date DNA, in direct la televiziune, indicand adversari politici sau cauze care trebuie deschise sau redeschise. Ce altceva este influentarea alegerii presedintelui CSM, un judecator care a fost direct implicat in dosarul Flota, in care presedintele a fost inculpat. Ce altceva poate fi considerata crearea Comunitatii Nationale de Informatii, fara temei legal si in afara prerogativelor constitutionale. Presedintele Romaniei si CSAT-ul nu au dreptul de a legifera si de a creea instrumente si vehicule legale care cad exclusiv in apanajul forului legislativ.”

a treia acuzatie:”Traian Basescu a actionat deliberat pentru paralizarea si discreditarea institutiilor statului. Singura politica de stat practicata sistematic in regimul Basescu este criza politica. Criza politica in regimul Basescu este politica de stat. Amenintarea cu alegerile anticipate, distrugerea majoritatii parlamentare, abuzul de putere asupra Parlamentului, atacul sistematic la adresa Guvernului si a ministrilor incomozi, actiunea deliberata impotriva liderilor Opozitiei sunt actiuni menite sa distruga legitimitatea oricarei autoritati politice care ar putea  echilibreaza puterea presedintelui. Traian Basescu provoaca situatii de criza politica pentru a anula echilibrul puterilor din stat si prin aceasta el este un presedinte antieuropean, anticonstitutional si profund antidemocratic”

Si discursul lui Geoana a tooot continuat. in acelasi spirit evaziv si expeditiv in care acuzele curgeau garla fara vreun fundament anume. Iar daca ar fi sa se realizeze un discurs bazat pe aceleasi principii in legatura cu fosta conducere, atunci chiar ca  nu s-ar mai termina.

Probabil ca Traian Basescu va avea din nou noroc. Probabil chiar va fi salvat de referndum. Pentru ca NU sunt sanse foarte mari sa traca de Parlament beneficiind de votul de incredere. Studiind cu atentie impartirea camerelor in ceea ce priveste orientarea politica, printr-un calcul simplu observam ca presedintele are nevoie de toti membrii aliantei plus 67 de opozanti. Iar in momentul de fata se pare ca nu prea beneficiaza de sustinerea niciunora. Poate UDMR sa mai fie, desi dupa ultimul scandal in ceea ce priveste secuii, sansele scad semnificativ.

In concluzie, ne vedem la referendum langa urna !